joi, 22 decembrie 2016

Teoria aparitiei cariilor – o prostie mai mare decat muntii Himalaya

"Am fost spalati pe creier de mici ca bacteriile din gura ar produce, din zahar si carbohidrati, niste acizi care ar ataca dintii si ar face carii (gauri) in ei.

Dintii sunt insa de departe cele mai rezistente si dure structuri din corp. Deci acizii respectivi ar trebui sa fie foarte agresivi si corozivi, nu-i asa ?

Insa cum se face ca acei acizi nu ataca niciodata mucoasa, gingia sau limba, ci culmea, ar ataca numai dintii, al caror smalt este cea mai rezistenta substanta?

Cea mai buna dovada a faptului ca nicio carie nu apare din cauza bacteriilor este urmatoarea: daca va uitati in morminte, veti vedea ca dintii raman neatacati si se mentin nealterati cel mai mult, mii de ani, desi la putrefactie sicriul e plin de microbi de tot felul. Daca ar exista in gura microbi care sa produca acizi capabili de a ataca smaltul, atunci mai intai acidul ar fi facut gaura in mucoasa gurii.  

De ce nu ne arde si ne doare gingia sau mucoasa de la acidul acelor bacterii ? De ce acizii nu ne-ar face gauri si in gingie sau mucoasa sau limba, ci numai in dinti si masele? (Aftele din gura nu sunt cauzate de acizi, in caz ca va ganditi la ele. Aftele au alte cauze si nu apar in legatura cu cariile).

Cele mai multe resturi de mancare – si deci si bacteriile - se afla oricum in spatiile intradentare si nu pe suprafata dintilor sau a maselelor. Insa in spatiile intradentare cariile apar cel mai rar, iar gingia sau mucoasa adiacenta nu este atacata niciodata de acei acizi teoretici, desi este clar ca acolo se afla cele mai multe bacterii. De aceea ne bat la cap dentistii sa curatam bine acel spatiu cu ata dentara sau cu periuta.

Deci, cu privire la formarea cariilor, spalatul pe dinti nu aduce nimic, avand in vedere ca peste 90% din carii apar in locuri in care oricum nu raman resturi alimentare si periatul nu are niciun folos.
Aceasta teorie a aparitiei cariilor nu poate fi decat o prostie. Ca aproape toate teoriile medicale de pana acum, dovedite deja de Noua medicina germanica si de legile biologice ale naturii ca fiind gresite.

sâmbătă, 17 decembrie 2016

Ministerul Sănătății ia pojarul la trântă

Avand in vedere ca in trecut, la presiuni de sus, au mai disparut articole din Academia Catavencu (de ex. articolul intitulat "Rafila intoarce fila", despre masinatiile de coruptie comise de dr. Alexandru Rafila), reiau aici textul unui articol recent din acea publicatie, pentru posteritate :-)

Poate va ajuta si informatiile din acest articol sa intelegeti de ce se arunca acum fumigenele cu "epidemia" de rujeola.

Profesioniștii sănătății în frunte cu baronul Streinu Cercel au crăpat cu mâna pe sirenă precum Vasile Roaită trăgând alarma și anunțând că ne omoară porcina, noul ministru Vlad Voiculescu și-a pus în cap să ne scape de o altă epidemie sinistră. Atât de sinistră că te umflă râsul dacă te uiți dincolo de cifrele trâmbițate alarmant în mass media de trust înhămată la căruța multinaționalelor din industria farmaceutică. Este vorba despre epidemia de pojar care ucide în masă și pentru care există, bineînțeles, un vaccin minune. Utilizând niște decese survenite prin diverse județe ministrul Voiculescu declară ferm că așa nu se mai poate și că va urgenta legea care va obliga tot geto-dacul să se înțepe în venă cu microbi morți, aluminiu, mercur și alte câteva otrăvuri benefice în scopul prezervării vieții pe plaiul mioritic. Cât despre costuri, nu vă faceți griji, să plătește de la buget că oricum plătiți taxe ca sclavii iar companiile farmaceutice au stocuri numai bune de plasat fraierilor contra unor comisioane plătite șmecherilor.





Propaganda oficială a Ministerului Sănătății a alertat populația cu privire la epidemia de pojar care ucide la drumul mare. Ultimele cifre aruncate pe piață sunt alarmante de-a binelea. 935 de cazuri. Edificator este decesul unei tinere de 27 de ani care, ce să vezi, a murit de pojar deși se afla de câțiva ani de zile sub tratament pentru HIV! Adică avea sistemul imunitar făcut praștie. Ministerul trâmbițează că o rată de vaccinare de peste 95% ar opri epidemia și anunță că la minister s-au adus suficiente doze ca să ieșim pe interval și să oprim pojarul administrându-i un cap în gură.
Înainte să ne încolonăm la porțile spitalelor și să ne injectăm cu nițel coctail toxic ar fi bine să aruncăm un ochi asupra unor cifre care circulă pe internet și care sunt culese din statisticile oficiale ale Ministerului Sănătății, dar pe care propaganda oficială refuză să le comenteze. Nepotul Voiculescu zice că în 2015 în țărișoară au existat 7 cazuri confirmate de pojar iar în 2016 am atins 935 de cazuri. Am avut deci o creștere de 133,57 de ori a numărului de bolnavi iar asta înseamnă epidemie. Dacă acceptăm această gogoașă a MS atunci cum ar trebui să interpretăm datele statistice din perioada 2011-2012 care spun cam așa: 2011- 4784 cazuri, 2012-7450 de cazuri! Aud? Dacă acum avem epidemie, în intervalul 2011-2012 ce am avut? Și deși am avut de 5 ori mai multe cazuri în 2011 și de 7,9 ori în 2012, MS n-a tras sirena și n-a răspândit panica în populație cum o face acum invocând inclusiv decese ale unor oameni măcinați de HIV. Partea și mai frumoasă este aceea că în anii în care am avut cele mai multe cazuri de pojar procentul de vaccinare era de 94,7% în 2011 și 95% în 2012. Cu alte cuvinte, în ciuda vaccinării în masă pe pojar l-a durut în bascheți de vaccin și și-a făcut de cap în patria noastră. Scopul declarat al acestei campanii de isterizare a populației este acela de a facilita introducerea de către guvern a unei legi odioase care să oblige populația să se vaccineze. Legea de sorginte nazistă are drept scop nu ocrotirea sănătății populației, ci creșterea vânzărilor pentru companiile farmaceutice. 

Mafia politică din jurul campaniilor naționale de vaccinare. Până acum mafia care avea de profitat de pe urma vânzării vaccinurilor acționa secvențial. Așa s-a întâmplat în cazurile pandemiilor inexistente de gripă aviară, gripă porcină sau în cazul campaniei pentru prevenirea cancerului de col uterin. Această din urmă farsă a beneficiat de implicarea unor personaje din vârful statului, respectiv președintele Băsescu și prim ministru de atunci Tăriceanu  În mai 2008, la București a sosit într-o vizită fulger fostul Secretar de Stat al SUA Madeleine Albright. Angajată a unei firme de lobby, Albright s-a întâlnit și cu Băsescu și cu Tăriceanu. Tema a fost una singură: declanșarea unei campanii naționale de vaccinare anti HPV. Urmarea a fost aceea că Tăriceanu a cumpărat în noiembrie 2008 vaccin anti HPV în valoare de 25,8 milioane de euro. Beneficiari au fost companiile GSK și MSD, ultima de sorginte americană. Gunoiul vândut statului român expira în martie iar Băsescu, altfel un înfocat apărător al statului și al interesului public tace ca porcul în păpușoi. Asta pentru că bunăvoința Unchiului SAM costă. Recapitulare: contractele ilegale sunt parafate de Nicolaescu pe vremea guvernării PNL, GSK finanțează clanul Geoană prin fundația Renașterea iar Băsescu și ai lui girează prin tăcere. Mai mult, guvernul Boc prin Videanu și Cercel, plasează încă 2,7 milioane de euro companiei GSK pentru vaccinul antigripal. Porcin de-a dreptul!

Riscurile vaccinării la oală. Iată ce spunea Dr. Rares Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie despre vaccinuri: “Pentru producerea vaccinurilor se utilizează medii de cultură cu embrioni de pui de găina (din oua) sau cu celule provenite de la animale (de exemplu, creier de maimuță!). Tocmai aceste medii de cultură reprezintă un risc, pentru că celulele respective nu se pot steriliza întotdeauna și, pe lângă vaccin, se poate introduce în organism un microb potențial dăunător pentru om. După unii cercetători, chiar aceasta este originea bolii secolului – SIDA! Sa ne oprim puțin și asupra principalelor contraindicații ale vaccinării, recomandate chiar de către producători: sensibilizarea sau alergia la unul dintre componentele vaccinului sau la mediul pe care a fost creat. O alta contraindicație este reprezentată de o afecțiune acută, mai ales febrilă, pe care pacientul o are in momentul vaccinării. Aceasta stare nu este întotdeauna luata în seamă și poate fi una dintre cauzele reacțiilor postvaccinale. În acest sens fiecare pacient ar trebui examinat foarte bine înainte de vaccinare, ceea ce nu este posibil atunci când se fac vaccinări pe bandă rulantă“.

Și ca să punem capacul trebuie să exemplificăm. Companiile farmaceutice au realizat numai în urma vânzării de vaccin împotriva gripei porcine spre exemplu, o cifră de afaceri de-a dreptul porcească: 18 miliarde de dolari! Cam asta este miza operațiunilor propagandistice de tip nazist ale Ministerului Sănătății. Este vorba despre bani. Foarte mulți bani. Restul sunt detalii.

Articol apărut în Academia Caţavencu, nr. 16 (1215) - 6-20 noiembrie 2016

* * * * *

Daca vreti sa intelegeti cum se poate fabrica ORICE epidemie cu ajutorul trucurilor de laborator si a unor teste nestandardizate, urmariti inregistrarea de la conferinta mea din Bucuresti, capitolul despre pojar.

vineri, 2 decembrie 2016

EFECTE SECUNDARE ALE VACCINĂRII: Decăderea din drepturile părinteşti sau închisoarea



Autoare: Marion Kammer, pedagog social
Sursa: WissenschafftPlus 4/2016

Sindromul Bebeluşului Scuturat sau consecinţele vaccinării? 

Aceasta este întrebarea, o întrebare extrem de importantă pentru părinţii afectaţi.

Când se constată la bebeluşi hemoragii cerebrale sau meningite (inflamarea meningelui), unor părinţi li se impută că şi-ar fi abuzat copilaşii, că i-ar fi zgâlţâit/scuturat. Chiar în situaţia în care bebeluşul fusese vaccinat recent, autorităţile ignoră complet orice posibilitate de a explica traumele de mai sus ca fiind efecte postvaccinale; dimpotrivă, se apelează la Protecţia Copilului şi la procuratură şi părinţilor li se iau copiii! În Germania, eu [Marion Kammer] mă ocup în prezent de 10 astfel de cazuri (din totalul de 14 cazuri pe care le cunosc personal).

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate. Partea a III-a: Istoria Medicinei

Pro Decizii Informate, Lion Mentor Association şi European Forum for Vaccine Vigilance prezintă:

Conferinţă Feli Popescu - „Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate”
Partea a III-a: Istoria medicinei 

Care sunt teoriile istorice ale cauzelor bolilor?
Ce influenţă a avut politica în definirea bolilor?
 Cum au aparut antibioticele?
Cum a apărut conceptul de “virus” şi de “gene canceroase”?
De cine depinde sănătatea noastră?




Bibliografie

Galen (130-200) - Teoria umorilor
1487 - Henricus Institoris - Malleus maleficarum (Hexenhammer)
1872 - A. Béchamp: Seconde observation sur quelques communications récentes de M. Pasteur, notamment sur la théorie de la fermentation alcoolique. In: Comptes rendus des séances de l'Académie des sciences; Band 75
1878 - Louis Pasteur: La théorie des germes et leur rôle en pathologie
1883 - Prof. Antoine Béchamp: Les mycrozimas dans leur rapports avec l'hétérogénie, l'histogénie, la physiologie et la pathologie; Baillière, Paris
1884 - Louis Pasteur: Nouvelles communications sur la rage
1888 - Prof. Antoine Béchamp: La théorie du microzyma et le système microbien
1899 - Prof. Antoine Béchamp: Le sang et son troisième élément anatomique
Centre International de Recherches Antoine Béchamp: http://www.cirab.org/index.html
http://www.cirab.org/RadioactivitymaterialtransmutationtostableisotopesbyuseofMicrozymas.pdf
2014 - Prof. Gheorghe Mustaţă (Univ. Iaşi): Microbiomul, arma secretă a medicinei moderne Conf. Dr. Valentin Gheorghiu - Curs de Medicină Legală

Lb. germană:
1890 - Robert Koch: Über Bakteriologie (Tuberkulin), Berliner Kongreß Dr. Jakob Henle - Postulatele lui Henle (https://de.wikipedia.org/wiki/Henle-Koch-Postulate)
1899 - Dr. Julius Hensel - Vereinfachte Heilkunst auf physiologische Chemie gegründet“ 1. Teil: „Rheumatismus und Tuberkulose & Wie entstehen Bazillen?
1903 - Dr. Julius Hensel - Das Wichtigste von der ganzen Heilkunst oder was braucht der Mensch zum leben und gesundbleiben
1935 - Dr. Ludwik Fleck - Die Entstehung und Entwicklung einer wissenschaftlichen Tatsache („Apariţia şi evoluţia unui fapt ştiinţific“) Arhiva procesului de la Nürnberg despre crimele medicale comise în timpul celui de-al doilea război mondial de concernul farma IG Farben: http://www.profit-over-life.org/international/deutsch/main.html
1997 - Gunnar Heinsohn - Die Vernichtung der weisen Frauen (“Distrugerea femeilor înţelepte”)
1999 - Karlheinz Lüdtke - Zur Geschichte der frühen Virusforschung („Despre istoria timpurie a cercetării virologice“), Max-Planck-Institut
2015 - Dr. Stefan Lanka - Viren entwirren (http://www.wissenschafftplus.de/uploads/article/Wissenschafftplus_Viren_entwirren.pdf) Dr. Stefan Lanka - revistele bilunare WissenschafftPlus (2010-2016)

Lb. engleză:
1883 - United Kingdom Parliament, Further Reports by Surgeon-General Hunter on the Cholera Epidemic in Egypt, C. 3787 LXXV, pp. 35–52
1883 - W. G. Hunter, “Remarks on the Epidemic of Cholera in Egypt,” Trans. Epidemiol. Soc., 3: 43–64
1886 - “The Official Refutation of Dr. Robert Koch’s Theory of Cholera and Commas”, Quart. J. Microsc. Sci., 26: 303–16
1939 - Herbert M. Shelton - The Hygienic System: Orthopathy
1948 - Erwin H. Ackerknecht, “Anticontagionism between
1821 and 1867,” Bull. Hist. Med., 22: 562–93
Arhiva procesului de la Nürnberg despre crimele medicale comise în timpul celui de-al doilea război mondial de concernul farma IG Farben: http://www.profit-over-life.org/index.html
2000 - Mariko Ogawa - Uneasy Bedfellows; Science and Politics in the Refutation of Koch’s bacterial theory of cholera, Bulletin of History of Medicine Gaston Naessens Gaston Naessens and Somatid biology (http://customers.hbci.com/~wenonah/new/naessen.htm )
Maximo Sandin (biolog): Are bacteria and viruses really responsible for most of diseases?
http://cassiopaea.org/forum/index.php?topic=23093.0
http://www.dsalud.com/reportaje/realmente-son-las-bacterias-y-virus-responsables-de-la-mayoria-de-las-enfermedades/
2013 - Christopher Bird - The Persecution and Trial of Gaston Naessens, H J Kramer Inc.
2014 - Prof. Gheorghe Mustață, Mariana Mustață, The Microbiome – The Secret Weapon of Modern Medicine, Int. Journal of Medical Dentistry, Vol. 4, Issue 2 http://www.genomenewsnetwork.org/resources/timeline/1944_Avery.php
http://chestofbooks.com/health/natural-cure/The-Hygienic-System-Orthopathy/index.html
http://www.livescience.com/2292-napoleon-death-arsenic-poisoning-ruled.html
http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/variola-o-arma-biologica-289541.html
http://www.scinexx.de/dossier-detail-563-4.html
http://www.geschichtsquellen.de/repPers_11861438X.html

vineri, 11 noiembrie 2016

Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate. Partea a II-a: Teoria infecţiei

Pro Decizii Informate, Lion Mentor Association şi European Forum for Vaccine Vigilance prezintă:

Conferinţă Feli Popescu - „Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate”
Partea a II-a: Teoria infecţiei

Să fie oare viaţa doar un proces mecanic?
Să fie oare microbii cauzele bolilor?
Dacă da, atunci de ce nu sunt îndeplinite postulatele Henle-Koch?
Se poate demonstra contagiozitatea prin injectare de material biologic în creier?
De ce şi-a falsificat Pasteur experimentele?






Bibliografie

1546 - Geronimo Fracastorio - De Contagionibus et Contagiosis Morbis, et eorum Curatione
1872 - A. Béchamp: Seconde observation sur quelques communications récentes de M. Pasteur, notamment sur la théorie de la fermentation alcoolique. In: Comptes rendus des séances de l'Académie des sciences; Band 75
1878 - Louis Pasteur: La théorie des germes et leur rôle en pathologie
1883 - Prof. Antoine Béchamp: Les mycrozimas dans leur rapports avec l'hétérogénie, l'histogénie, la physiologie et la pathologie; Baillière, Paris
1884 - Louis Pasteur: Nouvelles communications sur la rage
1888 - Prof. Antoine Béchamp: La théorie du microzyma et le système microbien
1899 - Prof. Antoine Béchamp: Le sang et son troisième élément anatomique
Centre International de Recherches Antoine Béchamp: http://www.cirab.org/index.html http://www.cirab.org/RadioactivitymaterialtransmutationtostableisotopesbyuseofMicrozymas.pdf
1997 - Dr. Louis de Brouwer: Vaccination : Erreur médicale du siècle (versiunea în lb. română: Vaccinarea, eroarea medicală a secolului)
2014 - Prof. Gheorghe Mustaţă (Univ. Iaşi): Microbiomul, arma secretă a medicinei moderne
2014 - Prof. Gheorghe Mustață, Mariana Mustață, The Microbiome – The Secret Weapon of Modern Medicine, Int. Journal of Medical Dentistry, Vol. 4, Issue 2

Lb. germană:
1855 - Prof. Max von Pettenkofer: Untersuchungen und Beobachtungen über die Verbreitungsart der Cholera
1869 - Prof. Max von Pettenkofer: Boden und Grundwasser in ihren Beziehungen zu Cholera und Typhus
1881 - Prof. Max von Pettenkofer: Der Boden und sein Zusammenhang mit der Gesundheit des Menschen
1882 - Robert Koch: Die Ätiologie der Tuberculose, Berliner Klinische Wochenschrift. Bd. 19, Nr. 15
1890 - Prof. Max von Pettenkofer: Die Verunreinigung der Isar durch das Schwemmsystem von München
1890 - Robert Koch: Über Bakteriologie (Tuberkulin), Berliner Kongreß Jakob Henle - Postulatele lui Henle (https://de.wikipedia.org/wiki/Henle-Koch-Postulate)
Revista satirica „Der wahre Jakob“
2005 - Volker Stollorz: Der große Irrtum des Dr. Koch, FAZ Sept/2005

Lb. engleză:
1684 - Antony van Leeuwenhoek: An Abstract of a Letter […], Philosophical Transactions of the Royal Society, 14: 568-574
1860 - Florence Nightingale: Notes on Nursing
1911 - Dr. M.L. Leverson: Pasteur the Plagiarist
1923 - Ethel Douglas Hume: Bechamp or Pasteur; a lost chapter in the history of biology
1926 - Paul de Kruif: The Microbe Hunters
1932 - Walter Cannon: The Wisdom of the Body; ed. Norton
1942 - R. B. Pearson: Pasteur - plagiator, impostor; the theory of germs exploded
1959 - René Dubos - Mirage of Health: Utopias, Progress and Biological Change
1995 - Prof. Gerald Geison: The Private Science of Louis Pasteur, Univ. Princeton
1997 - Prof. Daniel Thomas: Captain of Death. The Story of Tuberculosis, ed. Rochester
1997 - Edward Golub: The Limits of Medicine: How Science Shapes our Hope for the Cure, Univ. of Chicago Press
2004 - Jeremy Nicholson: The Challenges of Modelling Mammalian Biocomplexity, Nature Biotechnology Oct/2004, p. 1270
2004 - Horace Judson: The Great Betrayal. Fraud in Science, ed. Harcourt 2004 - Michael McCarthy: Lies, Damn Lies and Scientific Research, Lancet Nov/2004, p. 1657
2009 - Christoph Gradmann: Laboratory Disease, Robert Koch's Medical Bacteriology
2013 - Dr Suzanne Humphries, Roman Bystrianyk: Dissolving Illusions, CreateSpace Independent Publishing Platform

miercuri, 9 noiembrie 2016

Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate. Partea I: Variola

Pro Decizii Informate, Lion Mentor Association şi European Forum for Vaccine Vigilance prezintă:

Conferinţă Feli Popescu - „Istoria vaccinării - Un lanţ de ipoteze eronate” (6 părţi).
Partea I: Variola 

Ce era cu adevărat "variola"?
Care erau cauzele reale ale “variolei”?
A fost variola cu adevărat eradicată?





Variola era un conglomerat de simptome: febră, cefalee; vărsături; diaree, hemoragii interne; eczeme, pustule; inflamarea ficatului; inflamarea ganglionilor limfatici, septicemie şi multe altele. Toate erau denumite “variolă”.

Printre cauzele reale ale "variolei": condiţiile de viaţă, intoxicarea/otrăvirea, variolarea „braţ la braţ”, vaccinarea cu limfă animalică sau chiar „tratamentul”, după cum reiese din literatura istorică.


Află esenţialul despre variolă din conferinţa pe care am susţinut-o la Bucureşti în septembrie 2016!


Urmează alte 5 episoade: Teoria Infecţiei, Istoria Medicinei, Poliomielita, Pojarul şi Biologia


Bibliografie Lb. germană:
1808 - Johann Wolfgang von Goethe - Faust
1857 - Carl Nittinger - Das falsche Dogma von der Impfung und seine Rückwirkung auf Wissenschaft und Staat
1859 - Carl Nittinger - Das schwarze Buch vom Impfen
1863 - Carl Nittinger - Gabriel Clauder - Die Impfhexe
1866 - Carl Nittinger - Die Staatsmagie der Impfung
1867 - Carl Nittinger - Der Kampf wider die Impfung im Volk und Parlament von England
1868 - Carl Nittinger - Staat und Volk im Zweifel an der Vaccination
1869 - Hansjakob, Heinrich - Ein Büchlein über das Impfen
1872 - Friedrich Becker - Impfen oder nicht impfen
1875 - Dr Germann - Studien über den jetzigen Stand der Impffrage
1890 - Dr H. Lahmann - Koch und die Kochianer
1890 - Der Impfspiegel
1897 - Die Impffrage vor dem Strafgericht
1909 - Dr Bilfinger - Eine ernste Volksgefahr
1911 - Dr Chalybaeus - Staatliche Lymphanstalt in Dresden
1912 - Hugo Wegener - Impf-Friedhof
http://julius-hensel.com/2011/01/impfkritik-o-ton-hensel-lange-version/
http://www.impfkritik.de/zeitdokumente/

Lb. engleză:

Pamphlets on Vaccination and Compulsory Medicine
The Universalist Union, VII, 13.08.1842
1764 - “The Practice of Inoculation Truly Stated”, The Gentleman's Magazine and Historical Chronicle, Vol. 34, p. 333
1798 - Edward Jenner, An Inquiry into the Causes and Effects of the Variolæ Vaccinæ
1815 - Dr. James C. Moore - The history of the small pox
1829 - “Observations by Mr. Fosbroke”, The Lancet, Vol. II, 1829, pp. 583-584
1829 - Dr. Delagrange of Paris, “On the Present State of Vaccination in France”, The Lancet, Vol. II, 1829, p. 582
1834 - “Cowpox Origin of”, The Medico-chirurgical review and journal of practical medicine, Vol. 20
1834 - Dr. Fiard, “Experiments upon the Communication and Origin of Vaccine Virus”, London medical and surgical journal, Vol. 4
1872 - Ephraim Cutter MD, “Partial Report on the Production of Vaccine Virus in the United States”, Transactions of the American Medical Association: Volume XXIII
1873 - Edmund Procter - Important facts on Vaccination
1872 - Vaccination Syphilis, The British Medical Journal, Vol. 1, No. 631,
1873 1884 - E W Toya - Vaccination condemned by medical men
1885 - William White - The Story of a Great Delusion
1887 - Dr. Charles Creighton - Natural History of Cow Pox and Vaccinal Syphilis
1889 - Dr. Charles Creighton - Jenner and Vaccination
1889 - “The Differential Diagnosis of Vaccination Syphilis”, The British Medical Journal, Vol 2, No. 1507
1890 - The Encyclopaedia Britannica, Vol. 24, Philadelphia
1890 - “Vaccination and Syphilis”, The British Medical Journal, Vol. 1, No. 1514
1896 - Walter Hadwen - The case against vaccination
1897 - Noel A. Humphries, "English Vaccination and Small-Pox Statistics; with special Reference to the Report of the Royal Commission, and to recent Small-Pox Epidemics", Journal of the Royal Statistical Society
1898 - Dr Alexander Wilder, “The Fallacy of Vaccination”, The Metaphysical Magazine, Vol. III, No. 2
1900 - Medical Brief: A Monthly Journal of Scientific Medicine and Surgery 1900 - Dr. JM Peebles - Vaccination, a curse and a menace to personal liberty
1900 - Dr G.W. Harman, “A Physician’s Argument Against the Efficacy of Virus Inoculation”, Medical Brief: A Monthly Journal of Scientific Medicine and Surgery: Vol. 28, No. 1
1902 - John Hodge - THE VACCINATION SUPERSTITION
1906 - Arnold Lupton - Vaccination and the State
1911 - Dr. M. L. Leverson - Pasteur the Plagiarist
1913 - Arnold Lupton - Vaccination and the State, Appendix
1913 - Charles V. Chapin, “Variation in Type of Infectious Disease as Shown by the History of Smallpox in the United States”, The Journal of Infectious Diseases, Vol. 13, No. 2, September 1913
1920 - Chas Higgins - Horrors of vaccination exposed and illustrated
2003 - Elizabeth A. Fenn, “The Great Smallpox Epidemic of 1775-82”, History Today
2011 - Li Qin, Genomic Analysis of the Vaccinia Virus Strain Variants Found in Dryvax Vaccine, Journal of Virology 85(24): 13049-13060
2013 - Dr Suzanne Humphries, Roman Bystrianyk, Dissolving Illusions, CreateSpace Independent Publishing Platform
http://www.usamma.amedd.army.mil/net/assets/doc/pdf/Vaccines/SVP_Q_A_8July2014.pdf
http://infektiologie-hygiene.universimed.com/artikel/pockenimpfung-neuer-pockenimpfstoff-vor-zulassung-der-eu

Foto Credit: Google: Bapaume-tableau-Faidherbe.jpg

marți, 11 octombrie 2016

Seminar de Noua Medicina Germana cu dr. Crina Veres - 22-23 octombrie Bucuresti

RECOMAND!
Din acest moment, mai ai la dispozitie fix o saptamana pentru a te inscrie la seminarul de Noua Medicina Germana ce va fi sustinut de dr. Crina Veres in weekend-ul 22-23 octombrie la Bucuresti.


Dupa cum am mentionat si in alte mailuri, seminarul de Noua Medicina Germana este organizat pentru a 18-a oara in 3 ani si jumatate de cand ne desfasuram activitatea in Evoluam Impreuna.

Succesul acestui seminar vine tocmai din faptul ca in randul oamenilor exista o nevoie reala de a se autoeduca in ceea ce priveste modalitatea in care se raporteaza la sanatate, vindecare sau boala.

Am fost obisnuiti sa ne raportam la propriul corp conform tiparelor parintilor, sa luam o pastila prin care durerea sa ne treaca rapid, insa in ultima perioada, oamenii invata sa priveasca tot mai mult inauntrul lor decat in afara lor.

Prin explicatiile oferite, prin corespondentele logice intre gandurile pe care le avem si conflictele emotionale care ne declanseaza bolile, seminarul de Noua Medicina Germana ne ofera "o lupa invizibila" pentru a cauta in sufletul nostru radacinile suferintelor noastre fizice si emotionale. 

vineri, 2 septembrie 2016

Wakefield - ROR - autism? - Partea a III-a

Pe pagina de prezentare a filmului VAXXED putem viziona si citi un interviu cu doctorul Andrew Wakefield, despre ceea ce i s-a intamplat cand cu retragerea lucrarii din Lancet.




1. Prezentare

     Sunt medic, mi-am luat licenta in 1981. Am inceput sa lucrez ca si chirurg, cu un interes special pentru bolile inflamatorii ale intestinelor. Dupa aceea am devenit cercetator stiintific, conducand o echipa de 19 persoane care faceau cercetare in domeniul bolilor inflamatorii ale intestinelor, si am publicat pe parcursul a 10 ani in jur de 130-140 lucrari stiintifice pe acest subiect specific.

     Pe 17 mai 1995, aceasta data este intiparita in mintea mea, o mama m-a sunat spunandu-mi "Copilul meu se dezvolta absolut normal, dar dupa vaccinul ROR a regresat pana cand a fost diagnosticat cu autism". I-am spus: “Eu sunt gastroentolog, cum va pot ajuta?” Parintii au spus: "Copilul meu are probleme gastro-intestinale groaznice si nimeni nu le ia in serios." Povestea a fost atat de convingatoare, iar acea mama aceea a descris-o atat de clar; mi-a spus "Doctore Wakefield, exista multi, foarte multi parinti cu copii in exact aceeasi situatie ca a mea." Am luat-o foarte in serios. Acesta a fost inceputul unei calatorii fascinante.

vineri, 12 august 2016

Testele HIV nu sunt teste HIV - Dr. Henry H. Bauer, Ph.D.

Testele HIV nu sunt teste HIV


Abstract

   Testele pentru detectarea virusului imunodeficienţei umane „HIV“ nu detectează „HIV“; ele reacţionează „pozitiv“ la o gamă largă de afecţiuni fiziologice. Documentele istorice din laboratorul lui Gallo nu au demonstrat că „HIV“ ar fi cauza SIDA. Patentul bazat pe acele documente nu a demonstrat că testele propuse pentru detectarea „HIV“ (teste pentru anticorpii „HIV“) ar fi specifice pentru anticorpi „HIV“.

   Începând cu anunţul iniţial cum că „HIV este cauza probabilă a SIDA“ şi până la afirmaţia că „anticorpii HIV demonstrează o infecţie activă cu HIV“ avem de a face cu o evoluţie nejustificată care a avut loc aproape subliminal. Kiturile de teste „HIV“ au fost aprobate doar pentru screening-ul sângelui şi niciunul nu pretinde că ar diagnostica o infecţie. Nu există un „standard de aur“ pentru testul „HIV“; testele actuale sunt cel mult complementare pentru diagnosticul clinic al unei infecţii cu „HIV“.

vineri, 8 iulie 2016

Doi copii decedati in 2014 in urma vaccinului antirujeolic

In anul 2014, Institutul Paul Ehrlich din Germania (echivalentul Agentiei Medicamentului) a confirmat ca au murit DOI copii din cauza vaccinului antirujeolic.[1]  

Mass media, politicienii si autoritatile tac malc pe acest subiect!

La polul opus, avem cazul copilasului din Berlin, bolnav de inima, despre care s-a sustinut ca ar fi murit de pojar. S-a sustinut in mod mincinos ca acel copilas ar fi fost nevaccinat si decesul lui a fost mediatizat luni de zile in toata lumea ca fiind cauzat de pojar.

Ambii baieti vaccinati si decedati in 2014 in jurul varstei de 2 ani in urma vaccinarii ar fi avut o „imunodeficienta” grava, care ar fi fost necunoscuta la momentul administrarii vaccinurilor. Dupa deces s-a constatat la autopsia amandurora prezenta in creier a „virusurilor vaccinale” [in realitate, este vorba de particulele celulare INJECTATE prin vaccin, dar da, tot componente ale vaccinului!], astfel incat cauza oficiala a deceselor a fost vaccinarea.

luni, 20 iunie 2016

Politicile de vaccinare şi drepturile omului - discurs al prof. Mary Holland la ONU



A 25-a Conferinţă  Internaţională “Sănătate şi Mediu”
Naţiunile Unite
Politicile de vaccinare şi drepturile omului
Mary Holland

(Profesor, Facultatea de Drept New York)

26 aprilie 2016





Vreau să încep prin a vă cere să răspundeţi la câteva întrebări simple, ridicând mâna. Câţi dintre dumneavoastră aţi criticat vreodată, indiferent din ce motiv, Organizaţia Naţiunilor Unite? Poate pe responsabilul cu menţinerea Păcii, pe cei din Consiliul de Securitate, sau poate critici privitoare la buget? Indiferent de motiv.


Şi câţi dintre dumneavoastră aţi criticat vreodată Statele Unite ale Americii, dintr-un motiv sau altul? Politica externă, politica internă, rolul lor în ONU? OK, deci sunteţi cu toţii aici, la Naţiunile Unite, în Statele Unite, dar marea majoritate dintre dumneavoastră aţi criticat aceste instituţii, la un moment dat, dintr-un motiv sau altul.

Pentru mine, este ca şi cum v-aş întreba „Eşti în viaţă? Eşti treaz? Gândeşti? Îţi pasă de lumea asta?” Aproape toţi am fost critici, la un moment dat, dintr-un motiv oarecare, la adresa ONU sau a SUA, pentru că ele sunt instituţii complexe, cu acţiuni şi inacţiuni de tot felul, pe o multitudine de probleme.

Dar dacă v-aş întreba acum dacă aţi criticat vreodată politica de vaccinare a ţării dumneavoastră, este posibil să nu mai vreţi să ridicaţi mâna. Şi pe bună dreptate, pentru că în dezbaterile publice foarte încinse despre vaccinuri, dacă aţi susţine: “Da, am criticat anumite aspecte ale politicii de vaccinare, la un moment dat”, vi s-ar pune eticheta extremistă de „antivaccinist”.  Şi nu de către o grupare militantă sau de purtătorul de cuvânt al unei publicaţii obscure, ci s-ar putea să fiţi etichetaţi ca “antivaccinişti” chiar de publicaţii serioase, ca New York Times, New England Journal of Medicine, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de purtători de cuvânt ai centrelor naţionale de combatere a bolilor şi de asociaţiile pediatrice naţionale. Opiniile dumneavoastră cu privire la vaccinuri ar putea fi considerate ca fiind “împotriva curentului” şi echivalente cu opiniile celor care neagă încălzirea globală. S-ar putea să fiţi priviţi ca aceia care susţin că pământul ar fi plat.

Nu contează dacă critica dumneavoastră este categorică sau nu, dacă vă opuneţi în întregime vaccinării sau dacă consideraţi pur şi simplu, la fel ca mine, ca Bobby şi ca mulţi alţii ca noi, că mercurul nu are voie să fie folosit ca şi conservant în niciun vaccin, nicăieri în lume, deoarece există alternative mai bune şi mai sigure.

Mulţi dintre dumneavoastră, aflaţi astăzi aici, sunteţi etichetaţi ca „antivaccinişti”,  deşi aceasta este o denaturare grosolană. Suntem numiţi aşa, în primul rând pentru ca ideile  noastre să fie marginalizeze şi respinse. Dar, la fel cum cei mai mulţi dintre dumneavoastră sunteţi critici la adresa unor acţiuni ale ONU şi SUA, dar credeţi, totuşi, că aceste instituţii sunt importante, cei mai mulţi dintre noi avem idei nuanţate, pro sănătate şi pro vaccinuri sigure, rentabile, necesare, eficiente şi sănătoase.


Astăzi, aici, mă voi concentra în discursul meu pe protejarea drepturilor omului în problema vaccinării. Cum putem echilibra drepturile colective faţă de drepturile individuale? Vaccinurile, prin însăşi natura lor, sunt o intervenţie medicală în masă. Dacă suficient de mulţi oameni acceptă această intervenţie medicală, atunci aşa-numita “turmă” este protejată de răspândirea bolilor transmisibile, conform teoriei “imunităţii de turmă”. Deşi vaccinarea este un act individual, motivaţia care ni se oferă este că vaccinarea este spre binele individului şi al societăţii.

Unul dintre scopurile principale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prevăzut la articolul 1 din Carta ONU, este de a realiza cooperarea internaţională “în promovarea şi încurajarea respectului pentru drepturile omului şi pentru libertăţile fundamentale ale tuturor oamenilor.” Aşadar, ONU şi comunitatea internaţională au obligaţia de a respecta drepturile omului legate de vaccinare. Cum anume trebuie să facă asta naţiunile şi ONU? Aceasta este o întrebare importantă, care merită analizată amănunţit, deoarece ea afectează în mod profund  atât sănătatea individului, cât şi sănătatea publică la nivel mondial. 

De la cel de al doilea război mondial încoace, comunitatea internaţională a recunoscut pericolele grave reprezentate de experimentele ştiinţifice şi medicale involuntare, efectuate pe subiecţi umani. In urma atrocităţilor medicale naziste, lumea a salutat adoptarea Codului de la Nürnberg, care stipulează că “acordul voluntar al subiectului uman este absolut esenţial.” Pactul internaţional pentru drepturile civile şi politice a accentuat o dată în plus această interdicţie de experimentare involuntară, în varianta sa din 1966, afirmând că “nimeni nu va fi supus, fără consimţământul său, la experimente medicale sau ştiinţifice.” O astfel de interdicţie a devenit deja atât de universal recunoscută, încât unele instanţe şi oamenii de ştiinţă au declarat dreptul la consimţământ informat în experimentele pe oameni ca o chestiune de drept internaţional cutumiar. Cu alte cuvinte, acesta se aplică peste tot, indiferent dacă o ţară are sau nu legi specifice în materie, tot aşa cum normele obişnuite interzic astăzi sclavia, genocidul, tortura şi pirateria.

Ce se întâmplă însă cu consimţământul informat în domeniul tratamentului medical, inclusiv cel preventiv? Dar cu consimţământul pentru vaccinare? Această chestiune este foarte controversată azi,  în multe ţări, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

În 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, UNESCO, a abordat acest aspect, adoptând Declaraţia Universală privind bioetica şi drepturile omului, cu consensul unui număr de 193 de ţări. Ţările participante au sperat că această Declaraţie, ca şi Declaraţia universală a drepturilor omului, va deveni un cod de principii călăuzitoare. Cu privire la problema consimţământului, Declaraţia prevede că “orice intervenţie medicală preventivă se va efectua doar cu acordul prealabil, liber şi informat al persoanei în cauză, pe baza informaţiilor adecvate.

În continuare, Declaraţia stabileşte că “interesul exclusiv al ştiinţei sau al societăţii” nu trebuie să prevaleze.

Această declaraţie este o prelungire a jurământului medical, atribuit lui Hipocrate acum 2500 de ani, anume că medicii trebuie să acţioneze spre binele pacienţilor lor si să nu le facă rău niciodată. Cunoscut, pe scurt, ca principiul “primum non nocere” („în primul rând, să nu faci rău”), acest credo întruchipează principiul precauţiei în medicină, aşezând, în mod clar, interesele fiecărui pacient mai presus de interesele colective sau ale “turmei”.

Acest principiu al precauţiei în medicină conduce direct la ideea că politicile de vaccinare trebuie să fie recomandate, nu coercitive. Relaţia medic-pacient se bazează, în primul rând, pe încredere, iar constrângerea subminează acea încredere. Când relaţia medic-pacient se bazează pe constrângere, încrederea sucombă, iar medicii servesc, în acest caz, statul şi, in extenso, societatea, mai presus de propriii pacienţi. Astfel se ajunge pe o pantă alunecoasă, pe care medicina civilizată a deraiat, mult prea des, în trecut.

Dr. Leo Alexander, expertul medical al acuzării în  Procesul de la Nuernberg, avertiza în 1949 că “de la începuturi mărunte pot fi pervertite valorile întregii societăţi.” El a subliniat că, deja cu mult timp înainte ca naziştii să vină la putere în Germania, o schimbare culturală la nivelul comunităţii medicale “netezise deja calea pentru adoptarea unui punct de vedere utilitarist, hegelian”, prin apariţia, încă din 1931, a unor publicaţii medicale pe tema eutanasiei şi  exterminarea persoanelor cu handicap.

Urmând principiul precauţiei medicale, poziţia standard privitoare la vaccinare trebuie să fie aceea de recomandare, nu de obligativitate. Oamenii, atât pentru ei înşişi cât şi pentru copiii lor minori, trebuie să aibă dreptul de a accepta sau de a refuza astfel de intervenţii medicale preventive, pe baza unor informaţii adecvate şi fără constrângeri, precum ameninţarea cu pierderea beneficiilor economice sau educaţionale. Consimţământul informat trebuie să fie poziţia implicită, deoarece constrângerea nu numai că subminează încrederea, ci limitează drepturile fundamentale la viaţă, libertate, integritate corporală, consimţământ informat, viaţă privată şi dreptul de a lua decizii în calitate de părinţi.

Politicile de vaccinare din multe ţări dezvoltate integrează acest principiu de recomandare a vaccinurilor copilăriei, inclusiv ţările care sunt co-sponsori ai acestei conferinţe, cum ar fi Ucraina, Germania şi Japonia. Alte ţări dezvoltate, care înregistrează progrese impresionante în domeniul sănătăţii publice, fără să recurgă la constrângere, sunt Marea Britanie, Australia, Austria, Danemarca, Islanda, Olanda, Noua Zeelandă, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Coreea de Sud, Spania, printre altele.

Cu toate acestea, Articolul 27 din Declaraţia universală privind bioetica şi drepturile omului permite limitări ale drepturilor fundamentale, dar aceste limitări trebuie să fie impuse prin lege şi să vizeze “protejarea sănătăţii publice sau protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.” Mai mult, „orice astfel de lege trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia internaţională a drepturilor omului.

Instanţele internaţionale au conceput un test pentru a evalua dacă restricţiile asupra drepturilor fundamentale sunt legitime şi legale. Testul analizează dacă o măsură este legală, strict necesară şi proporţională cu riscul. Statului care adoptă o astfel de restricţie îi revine sarcina de a proba că intervenţia medicală obligatorie este legală, strict necesară şi proporţională. În general, elementul de “strictă necesitate” trebuie să fie alternativa cea mai puţin restrictivă pentru atingerea obiectivului de sănătate publică şi abordările necoercitive să fie primele luate în considerare. Astfel, statul trebuie să demonstreze că o alternativă mai puţin restrictivă nu este fezabilă, înainte de a adopta o alternativă foarte restrictivă.

În plus faţă de aceste criterii, dacă un stat decide să introducă obligativitatea vaccinării, atunci acesta are obligaţia de a oferi o cale de atac eficientă pentru cei care ar putea suferi de pe urma unei atare decizii. La fel ca toate medicamentele, vaccinurile comportă risc de vătămare şi, uneori, chiar de moarte. Garantarea unei căi de atac eficiente este un pilon de bază al statului de drept, într-o societate democratică. Iar calea de atac trebuie să fie realmente una eficientă, şi nu iluzorie, care în realitate nu asigură nicio reparaţie.

Politicile de vaccinare s-au schimbat drastic, de la începutul secolului XX, când erau mai ales intervenţii medicale de urgenţă în masă, în perioadele de epidemii de variolă, până la politicile actuale, care vizează în primul rând sugari şi copii de vârstă mică, destinate să prevină nu doar în cazuri de urgenţă diverse boli cu diferite grade de severitate. Legislaturile şi instanţele de judecată s-au confruntat cu numeroase  probleme decurgând din aceste politici, inclusiv despăgubiri pentru vătămări postvaccinale, exceptări de la vaccinare pe motive religioase sau filosofice, dreptul la educaţie, dreptul la consimţământ informat, precum şi dreptul de a lua decizii părinteşti. Vă dau doar câteva exemple de decizii judecătoreşti legate de vaccinare şi drepturile omului, pronunţate în câteva ţări.

În Japonia, în 1992, Înalta Curte de Justiţie din Tokyo a judecat procesul intentat de un număr de 159 de supravieţuitori ai vătămărilor/decesurilor provocate de vaccin, respectiv de familiile decedaţilor. Curtea a conchis că Ministerul Sănătăţii dăduse dovadă de neglijenţă prin faptul că nu stabilise un program de screening, pentru a exclude persoanele cu contraindicaţii la vaccinare. Instanţa a luat act de faptul că Ministerul Sănătăţii se concentrase pe măsuri care vizau creşterea ratei de vaccinare, în detrimentul atenţiei faţă de reacţiile adverse ale vaccinului. În plus, instanţa a constatat că Ministerul nu furnizase medicilor şi populaţiei suficiente informaţii cu privire la efectele adverse ale vaccinului. Curtea a concluzionat că părţile vătămate au dreptul la despăgubiri, cu titlu de reparaţie acordată de stat.

În Ucraina, în 2004, Curtea Constituţională a interpretat garantarea prin constituţia ţării a  dreptului la educaţie, invocând principiul egalităţii. Curtea Constituţională a constatat că Constituţia garantează fiecărui individ dreptul la educaţie. Astfel, în Ucraina, niciunui copil, indiferent de statutul vaccinal, nu i se poate interzice dreptul de a frecventa şcoala.

Curtea Constituţională din Turcia, în 2015, a confirmat principiul conform căruia acordul parental este necesar pentru vaccinarea sugarilor şi a copiilor. Curtea a constatat, în  contradictoriu cu Ministerul Sănătăţii, care susţinea că vaccinurile copilăriei sunt în “interesul superior al copilului”, că interesul copilului mic cu privire la integritatea sa corporală poate fi încălcat numai pentru necesităţi medicale şi în baza legii, şi că vaccinarea de rutină a copiilor necesită consimţământul părinţilor lor.

Pe de altă parte, o hotărâre din ianuarie 2015 a Curţii Constituţionale cehe a admis o lege de sănătate publică, care interzice copiilor de vârstă mică să meargă la grădiniţă, dacă nu sunt vaccinaţi împotriva a nouă boli, exceptând cazul în care copiii au “contraindicaţii medicale pe viaţă”. Numai că hotărârea a fost pronunţată pe fondul unei puternice opinii separate, conform căreia decizia Curţii s-a întemeiat mai mult pe motive politice,  decât pe o analiză juridică constituţională riguroasă. Opinia separată a constatat că decizia majorităţii  “a trecut cu vederea” neconstituţionalitatea acelei legi de sănătate publică şi că, în consecinţă, decizia Curţii subminează, în loc să susţină, legitimitatea ordonanţelor privitoare la vaccinare.

In Statele Unite, legitimitatea ordonanţelor privitoare la vaccinarea şcolară a făcut subiectul unor dezbateri aprinse, în 2015, când aproape douăzeci de state au introdus o lege pentru reducerea sau chiar interzicere totală a scutirilor de la vaccinare, exceptând un număr foarte mic de cazuri medicale.  Legea care interzice toate scutirile de la vaccinare cu excepţia câtorva cazuri medicale a trecut doar în statul California, cu toate că legi similare există deja în alte două state, în Mississippi si în West Virginia. Urmează să vedem, în viitorul apropiat, dacă instanţele din California vor admite sau respinge această nouă lege, care contrazice în mod flagrant dreptul la educaţie şcolară garantat de Constituţia statului California tuturor copiilor. Vom vedea dacă instanţele sunt pregătite să admită un nou tip de segregare şcolară împotriva celor 225.000 de copii al căror istoric de  vaccinare nu respectă întocmai programele de vaccinare din California.

Cu peste 270 de vaccinuri aflate în curs de cercetare şi dezvoltare la nivel mondial, rolul legii şi al instanţelor în susţinerea sau respingerea actelor normative privitoare la vaccinare şi compensarea victimelor vaccinării este unul esenţial. După cum ştim cu toţii, asistenţa medicală este o afacere foarte profitabilă, peste tot în lume, şi vaccinurile reprezintă o piaţă medicală în creştere, cu marje ale profitului din ce în ce mai mari. Dacă nu vom adera la principiile primordiale pentru dreptul la viaţă, libertate şi integritate corporală a individului, precum şi la dreptul la consimţământ prealabil, liber şi informat în materie de intervenţii medicale, este posibil să suportăm consecinţe nefaste, cunoscute sau mai puţin cunoscute.

În încheiere, doresc să parafrazez cuvântul de adio al preşedintelui Eisenhower, adresat Statelor Unite în 1961, în care vorbea despre riscul reprezentat de “complexul militar-industrial”. Eu înlocuiesc acest termen cu termenul  “complex medical-industrial”, care, în opinia mea, ridică astăzi multe din riscurile anticipate de Eisenhower:

Potenţiala creştere dezastruoasă a puterii puse în slujba răului există şi va exista. Nu trebuie să permitem acestui complex medical-industrial să ne pună în pericol libertăţile sau procesele democratice. Nu trebuie să luăm nimic ca pe un dat. Doar o societate civilă atentă şi informată poate realiza angrenajul necesar între imensa maşinărie industrială şi medicală a sănătăţii publice şi metodele şi obiectivele individuale, astfel încât securitatea şi libertatea să prospere împreună […]. Respectând, aşa cum se cade, de altfel, cercetarea şi descoperirile ştiinţifice, trebuie să rămânem totodată atenţi la pericolul la fel de mare ca politica publică să nu devină ostatica unei elite ştiinţifico-tehnologice.

Aşadar, să fim atenţi, informaţi şi să integrăm în mod corespunzător interesele siguranţei sănătăţii mondiale cu libertatea mondială.

Sursa: AICI-LINK

miercuri, 8 iunie 2016

Wakefield - ROR - autism? - Partea a II-a

Partea I a acestui articol o gasiti: link-aici.

Inainte de a intra in subiect, vreau sa mentionez ca eu personal am evitat pana anul acesta sa aprofundez "dosarul Wakefield", din cauza ca DR. Wakefield a fost mult timp pro vaccinare (abia de curand a marturisit ca, daca ar trebui sa ia ACUM decizia de vaccinare pentru copiii lui, NU i-ar mai vaccina - motiv pentru care mi-a devenit mai simpatic) si pentru ca el este inca prins in dogma alopata si inca mai crede in existenta unui "virus rujeolic"... Din pacate, la simpozionul de vaccinare din Stuttgart, unde l-am cunoscut personal, era racit si obosit, astfel incat mie si lui Stefan Lanka nu ne-a iesit planul de a-l lua deoparte si de a-i explica pe indelete faptul ca nu exista niciun virus rujeolic. O sa-mi fac timp sa-i trimit un email despre procesul castigat de Stefan, impreuna cu cele 6 lucrari prezentate de dr. Bardens pe post de "dovada" a virusului rujeolic. Sunt foarte curioasa ce reactie va avea.

http://vaccineresistancemovement.org/wp-content/uploads/2010/02/tp-wakefield-cp-RTR29KX1.jpg

Nota bene, vorbim in continuare de DOCTORUL Wakefield, nu de "fostul medic" Wakefield ;-) Decizia Consiliului General Medical, care este plina de omisiuni si interpretari gresite, a fost de a-i retrage dreptul de a mai practica medicina si de a-l sterge din registrul de medici practicanti. Atat. Nu e greu de priceput... Deci TITLUL de doctor NU i-a fost retras, pentru ca nu aveau cum :-)


Trecem acum la nenumaratele dedesubturi ale acestei inscenari a carui victima a fost Dr. Wakefield.

Pentru asta am citit cartea Dr. Wakefield, "Callous Disregard", pe care v-o recomand cu caldura.

Dealtfel, intotdeauna este bine sa mergem DIRECT la sursa si in primul rand sa ascultam ce are de spus omul insusi, nu sa citim despre el pe site-uri platite si anonime. De exemplu, pe site-urile vaccinofililor NU veti prea gasi trimiteri la sursele originale, ci doar la articole scrise de detractorii DR. Wakefield. Deci atentie!

luni, 30 mai 2016

Puterea vindecatoare a plantelor si a credintei - Conferinta cu prof. dr. Ovidiu Bojor

Ce inveti la aceasta conferinta?
  • Cum sa cresti imunitatea organismului tau prin imbinarea unor principii de viata simple cu tratamente naturiste adecvate corpului si mintii tale
  • De ce sa NU pui miere in ceai + alte 5 greseli inconstiente pe care le faci atunci cand vrei sa ai un stil de viata sanatos
  • Care sunt cele mai benefice 5 plante pentru ameliorarea starilor de stres si negativitate, cat si pentru inlaturarea emotiilor negative precum mania, furia sau gelozia
  • Cum sa faci diferenta intre stresul pozitiv si stresul negativ + o metoda pe care o aplici, pe loc, pentru a elimina stresul negativ din viata ta
  • Care sunt principalele efecte secundare daca urmezi tratamente naturiste “dupa ureche” si cum poti afla ce plante sunt benefice pentru organismul tau
  • Ce sta la baza „terapiei prin credinta” si cum ne putem recapata credinta dupa o perioada de suferinta
  • Cum putem accesa dimensiunea spirituala a fiintei umane




banner_Ovidiu_Bojor_ver1_2

In plus, vei mai afla de la prof. dr. Ovidiu Bojor:
  • Ce este “Regula celor 3 opt” (munca activa, odihna activa, somn) si cum sa o aplici astfel incat sa dea rezultate pe termen lung
  • 4 principii de viata care l-au ajutat pe prof. dr. Ovidiu Bojor sa aiba o viata lunga si lipsita de stres, pe care sa le aplici si tu
  • Participi la o sesiune de 30 de minute de Intrebari si Raspunsuri in care poti afla care este “leacul” pentru afectiunea ta, indiferent ca te confrunti cu o raceala banala sau cu o afectiune serioasa

Acest seminar este pentru tine indiferent ca:
  • Petreci peste 8 ore la locul de munca, mananci “pe fuga”, iti neglijezi sanatatea si simti ca a sosit momentul sa adopti un stil de viata sanatos
  • Ai incercat, “dupa ureche”, diferite remedii naturiste care nu au functionat, iar acum vrei sa primesti sfatul unui expert in vindecarea cu plante
  • Sau, pur si simplu, esti un pasionat al vindecarii cu plante si vrei sa afli informatii noi despre acest subiect
Cine va sustine conferinta?
Prof. dr. Ovidiu Bojor (92 de ani) – “Eu nu concept notiunea de batranete. Sunt vesnic tanar!”
Cel mai renumit si longeviv fitoterapeut, fondatorul fitoterapiei moderne din Romania si autorul a numeroase carti despre terapia naturala si vindecarea cu ajutorul plantelor, prof. dr. Ovidiu Bojor te invita pe 13 iunie la o conferinta in care vei afla de la un expert in fitoterapie nu numai cum te poti vindeca prin intermediul proprietatilor plantelor, ci si principiile si sfaturile de viata ale unui om care a ajuns la varsta de 92 de ani cu privirea senina si zambetul pe buze.
Invitat special: prof. dr. Adrian Restian  – „Cand regaseste sensurile vietii, omul se poate vindeca”
Profesorul Adrian Restian, doctor in stiinte medicale, este profesor asociat de medicina familiei la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila“ din Bucuresti, este membru titular al Academiei de Stiinte Medicale, membru fondator al Societatii Nationale de Neurostiinte, al Societatii Academice de Medicina Familiei si al Centrului de Studii pentru Stiinte de Granita, afiliat UNESCO. In anul 2009 a scris un Tratat de medicina familiei, care are un capitol foarte amplu privind terapia prin credinta.
In cadrul conferintei, dumnealui va vorbi despre cum putem accesa vindecarea fizica si sufleteasca prin intermediul credintei.


Cat costa conferinta?
Investitia:
– 70 ron/ pers daca achiti pana in 9 iunie.
110 ron/ pers daca achiti la eveniment (in limita locurilor disponibile)
Cand are loc conferinta?
Luni, 13 iunie 2016, intre orele 18:30 – 21:30
Unde are loc conferinta?
Crystal Pallace Ballrooms, Calea Rahovei nr 198 A, Bucuresti. Harta AICI.
Pentru inscriereda click pe formularul de inregistrare de AICI. 

*** Dupa ce ai completat formularul de inregistrare, poti face plata online cu cardul mai jos:
Conferinta dr.prof. Ovidiu Bojor - 70LEI
Nume :
Prenume :
Email :
Locuri limitate!
Important!
Simpla inscriere pe formularul de inregistrare NU iti asigura locul la eveniment. Pentru asigurarea ferma a locului este nevoie sa achiti investitia pentru seminar in maxim 3 zile lucratoare de la completarea formularului. Neachitarea in acest termen presupune anularea inscrierii!
Nu garantam ca in ziua conferintei vor mai fi locuri disponibile!
Daca se intampla sa achiti si din diverse motive sa nu participi, poti sa cedezi locul tau unui prieten sau sa folosesti suma respectiva pentru un alt eveniment Evoluam Impreuna. Banii nu se returneaza!
Mai multe informatii despre cum poti efectua plata vei primi pe mail in urma completarii formularului. Poti achita prin internet banking sau prin O.P la orice sucursala de banca: Banca Transilvania, BCR, BRDE, PIRAUES BANK tec.
Daca intampini probleme tehnice in ceea ce priveste inscrierea pe formular sau daca ai nevoie de mai multe detalii, nu ezita sa o contactezi pe colega noastra, Gianina, la numarul de telefon 0769 645 797 sau la adresa de mail gianina@evoluamimpreuna.ro.
Te asteptam cu drag,
Evoluam Impreuna & prof. dr. Ovidiu Bojor